Un modernism politic updatat: Radu Jude și „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”

4 iulie 2018 · de Andrei Gorzo | în Critica de film, Noul Cinema Românesc, Regizori români | etichetat Adrian Cioflâncă, Aferim!, Alain Resnais, Alex Bogdan, Alex Tocilescu, Alexandru Dabija, Ali: Frica mănâncă sufletul, Andrei Rus, Angelus novus, Antonescu, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari, Bertolt Brecht, Brecht, Coaliția pentru Familie, Controversa de la Valladolid, Costică Acsinte, Cristian Tudor Popescu, Dana Bunescu, Danièle Huillet, Deux ou trois choses que je sais d’elle, Dumitru Almaș, Dušan Makavejev, Emil Dorian, Șerban Pavlu, Țara moartă, Țuțea, Fernando Solanas, Film istoric, Gheorghe Alexianu, Gianina Cărbunariu, Giorgio Agamben, Godard, Hannah Arendt, happening, Holocaust, Inimi cicatrizate, Ioana Iacob, Ion Antonescu, Isaac Babel, Iuliana Vîlsan, Jean-Luc Godard, Jean-Marie Straub, Jean-Marie Straub-Danièle Huillet, Klee, Le gai savoir, mareșalul Antonescu, Marina Vlady, Marius Panduru, masacrul de la Odessa, Mihai Antonescu, Miklós Jancsó, Mircea Vulcănescu, modernism politic, Muzeul Militar, Muzeul Național de Artă al României, N. Steinhardt, Nașterea unei națiuni, Noapte și ceață, Noul Cinema Românesc, O umbră de nor, Octavio Getino, Oglinda Începutul adevărului, postmodernism, postmodernitate, Radu Jude, Saul Kripke, Sergiu Nicolaescu, Straub-Huillet, Theo Angelopoulos, Tout va bien, Veronica Lazăr | 6 comentarii

Un text de Veronica Lazăr și Andrei Gorzo Brecht, Godard, Nicolaescu În „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”,Radu Jude duce mai departe niște reflecții care au rezultat deja în filmele Aferim! și Țara moartă. Legătura cu filmul de non-ficțiune din 2017 este mai evidentă, ea ținând de subiect: participarea românească la […]

Lucruri care nu pot fi spuse altfel

Un blog de Andrei Gorzo

Arhiva etichetelor: Tout va bien

Un modernism politic updatat: Radu Jude și „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”