„Neidentificat”, „Miracol” și întorsăturile narative ale lui Bogdan George Apetri

Noul film al lui Bogdan George Apetri, Miracol, se așază în continuarea imediată a filmului său de anul trecut, Neidentificat, iar asta în mai multe feluri. Acțiunea se desfășoară în același oraș (care în niciunul dintre cele două filme nu e numit, dar din imagini e Piatra Neamț) și se învârte parțial în jurul aceleiași […]

„Polițist, adjectiv”: Cuvintele și lucrurile

Acest text e bazat pe o serie de note pregătite pentru cursul „Filmul românesc contemporan”, susținut de mine la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității București, la invitația prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu.  Apărut în 2009, Polițist, adjectiv al lui Corneliu Porumboiu era la vremea aceea – după cum rămâne și azi – […]

O carte-eveniment: „Incursiuni fenomenologice în noul film românesc” de Christian Ferencz-Flatz (Tact, 2015)

Recenzie publicată în Dilema veche, numerele 594, 2-8 iulie 2015 și 595, 9-15 iulie 2015.  Vrînd să elogieze Aferim!, Cristian Tudor Popescu l-a descris drept la fel de veridic ca o transmisiune live din Valahia anului 1835, cu o cameră aruncată peste timp. Care e problema cu această observaţie? Nu faptul că ignoră scepticismul declarat iar şi iar de […]

Tudor Caranfil, „Dicționar subiectiv al realizatorilor filmului românesc”

Recenzie publicată în Dilema veche, nr. 513, 12-18 decembrie 2013.  La 82 de ani, infatigabilul Tudor Caranfil propune un Dicţionar subiectiv al realizatorilor filmului românesc (Editura Polirom, 2013), unde prin „realizatori” se înţelege exclusiv „regizori”, prin „film” se înţelege exclusiv „lungmetraj de ficţiune”, iar prin „românesc” se înţelege inclusiv „plasat în România”, „filmat în România” sau „avînd personaje […]

Filmul românesc: mod de folosire anticapitalist

Cartea lui Bogdan Popa Sexul și capitalul (Tracus Arte, 2017) se subintitulează O teorie a filmului românesc, însă nu propune o teorie propriu-zisă a filmului românesc. (Printre autorii pe care-i citează sau la care face trimitere Bogdan Popa în cele peste 300 de pagini ale cărții nu se numără, cu excepția lui Gilles Deleuze, aproape […]