Planul-secvență ca obscenitate

31 ianuarie 2020 · de Andrei Gorzo | în Critica de film, Film culture, Istoria filmului | etichetat 1917, 4 luni 3 săptămâni și 2 zile, André Bazin, cadrul lung, Dean-Charles Chapman, Disney World, Electra dragostea mea, Erik Poppe, Fiul lui Saul, George MacKay, hobbiți, Indiana Jones, James Bond, László Nemes, Mark Strong, Mihai Radu, Miklós Jancsó, Moartea domnului Lăzărescu, montagne russe, Peter Jackson, plan-secvență, planul-secvență, Primul Război Mondial, quest, Roger Deakins, rollercoaster, Sam Mendes, Sebastian Schipper, Sirokkó, Skyfall, Spectre, Szerelmem Elektra, They Shall Not Grow Old, Tunelul Groazei, Utøya – 22 iulie, Victoria

1917 al lui Sam Mendes este un film cu trei mize principale. O miză este aceea de a fi un film de aventuri pe fundalul Primului Război Mondial, cu doi tineri caporali britanici (George MacKay și Dean-Charles Chapman) trecând prin nenumărate încercări în misiunea de a livra un mesaj cu informații ce pot salva viețile […]

S-a întâmplat în plină zi: „Pororoca” – shocker-ul arthouse al lui Constantin Popescu

21 ianuarie 2018 · de Andrei Gorzo | în Critica de film, Noul Cinema Românesc, Regizori români | etichetat adâncimea câmpului, Adrian Sitaru, Alexandru Baciu, Andrei Zviaghințev, Antonioni, Bogdan Dumitrache, Constantin Dogioiu, Constantin Popescu, Constantin Popescu Jr., Copilul furat, Călin Peter Netzer, design de sunet, Din dragoste cu cele mai bune intenții, durate lungi, Friedrich Dürrenmatt, Făgăduiala, hors-champ, Ian McEwan, individualism, Ion Gavrilă Ogoranu, Iulia Lumânare, Jack Nicholson, Ladislao Vajda, legionarism, Lucian Pintilie, Mel Gibson, Michael Haneke, Michelangelo Antonioni, middle-class, mystery, Neiubire, Noul Cinema Românesc, off-screen, patologie, plan-secvență, Pororoca, Portretul luptătorului la tinerețe, Poziția copilului, Principii de viață, Ron Howard, Răscumpărarea, Răzvan Rădulescu, S-a întâmplat în plină zi, Sean Penn, shocker, Sieranevada, The Pledge, vigilante | 3 comentarii

Un bărbat bucureștean de 40 de ani iese în parc cu fetița lui de 5. Într-un moment în care nu e cu ochii pe ea, fetița dispare. Bărbatul se întoarce singur acasă, la soție și la celălalt copil (un băiețel în vârstă de 7 ani). Trec zile, apoi săptămâni, fără ca poliția să poată găsi […]

Mică introducere în arta lui Cristi Puiu: două cadre din „Sieranevada”

15 decembrie 2017 · de Andrei Gorzo | în Critica de film, Noul Cinema Românesc, Regizori români | etichetat Ace of Base, adîncimea cîmpului, Adriana Moga, All That She Wants, Ana Ciontea, André Bazin, Barbu Bălășoiu, cadre lungi, Charlie Hebdo, coregrafie, Cristi Puiu, Dana Dogaru, Ilona Brezoianu, Ioana Crăciunescu, Jean Renoir, Judith State, Lucruri care nu pot fi spuse altfel, Marian Râlea, Marin Grigore, Mimi Brănescu, Mirela Apostu, mizanscenă, Petra Kurtela, plan-secvență, regie, Regula jocului, Rolando Matsangos, Sieranevada, Simona Ghiță, Sorin Medeleni, Tatiana Iekel | 5 comentarii

Primul cadru durează aproximativ 4 minute și 40 de secunde; începe de la minutul 17:35 al filmului (cel puțin al versiunii aflate în prezent la dispoziția mea) și se termină la minutul 22:14. E vorba despre un plan-secvență prin intermediul căruia spectatorul, urmărindu-l îndeaproape pe personajul principal al filmului, Lary (Mimi Brănescu), este imersat în […]

Lucruri care nu pot fi spuse altfel

Un blog de Andrei Gorzo

Arhiva etichetelor: plan-secvență

Planul-secvență ca obscenitate

S-a întâmplat în plină zi: „Pororoca” – shocker-ul arthouse al lui Constantin Popescu

Mică introducere în arta lui Cristi Puiu: două cadre din „Sieranevada”