Primul lungmetraj de ficțiune al lui Mihai Mincan, Spre nord, începe în portul spaniol Algeciras, într-o noapte din 1996, când doi pasageri clandestini, un român și un bulgar, se strecoară la bordul unui cargobot taiwanez. Ei cred că destinația e SUA – unde visează generic să ajungă unul cowboy, iar celălalt ceva la New York […]
Arhiva etichetelor: Moartea domnului Lăzărescu
Dincolo de componenta lui de farsă (mai degrabă călâie), dincolo și de problematica post-MeToo pe care surfa, filmul de acum doi ani al lui Bogdan Theodor Olteanu, Mia își ratează răzbunarea, mi s-a părut în primul rând (și m-a interesat ca atare) un film de autoreprezentare răsfățată din partea unei boeme bucureștene bine îmbrăcate, cu […]
Caracteristicile cinemaului românesc al anilor ’90, ale NCR-ului (Noului Cinema Românesc) anilor 2000 și ale epocii post-NCR în care ne găsim acum; dacă avem sau nu un cinema angajat politic, un cinema popular sau un cinema experimental; dacă filmele sunt condamnate să fie copiii timpului lor sau dacă sunt beneficiarele unei anumite autonomii a esteticului; […]
Imaculat nu e un film pe care l-aș recomanda neapărat, dar nici nu i-aș contesta o anumită îndrăzneală – aceea de a se prezenta inițial ca un film mai degrabă realist, pentru ca pe parcurs să meargă tot mai adânc în expresionism. Co-regizat de Monica Stan (n. 1985) cu George Chiper-Lillemark (n. 1979) și distins […]
Noul film al lui Bogdan George Apetri, Miracol, se așază în continuarea imediată a filmului său de anul trecut, Neidentificat, iar asta în mai multe feluri. Acțiunea se desfășoară în același oraș (care în niciunul dintre cele două filme nu e numit, dar din imagini e Piatra Neamț) și se învârte parțial în jurul aceleiași […]
Câmp de maci cere empatie pentru condiția homosexualului silit să se camufleze, să fie un om cu două fețe, să defileze în uniformă de heterosexual, și o face cu elocvență și vigoare dramatică. Regizorul Eugen Jebeleanu și scenarista Ioana Moraru, ambii debutanți în cinema, creează un protagonist ale cărui două fețe contrastează la maximum – […]
Protagoniștii bucureșteni ai celui mai nou film de Radu Muntean, Întregalde, sunt niște „middle-clași” (unii la 30, alții la 40 de ani) obișnuiți să îmbine plăcerile aventurii off-road cu satisfacțiile umanitarismului: opresc în sate izolate și distribuie alimente. Genul de caritate practicat de ei ca hobby e o țintă irezistibilă pentru satiră și, până acum, comentatorii filmului s-au concentrat […]
La sfârșitul anilor 2000 și în primii ani 2010 m-am ocupat de selecția filmelor pentru un festival bucureștean de scurtmetraj (azi defunct, din păcate), NexT. În calitatea aceea nu-mi amintesc să fi trăit vreun moment de satisfacție mai mare decât atunci când am văzut pentru prima dată – și atunci când am prezentat publicului de […]
La rubrica de film din Dilema veche (pe vremuri rubrica mea!), Victor Morozov scrie săptămâna asta despre un clasic sovietic din anii ’30 – „Pe malul mării albastre” al lui Boris Barnet. Morozov, care întotdeauna formulează minunat, descrie filmul ca „o colecție prețioasă de gesturi pe care cinema-ul, luat pe nepregătite, încă nu știa cum […]
Lucruri care nu pot fi spuse altfel 