„Peștișori multicolori care-ți ciugulesc din palmă”: Despre „Felicia, înainte de toate”

Apărut în 2005, Moartea domnului Lăzărescu al lui Cristi Puiu (după un scenariu de Puiu și Răzvan Rădulescu) a devenit un film-far pentru o întreagă generație de regizori români. „Rețeta românească” pusă la punct prin emularea esteticii sale a dominat timp de vreo zece ani cinemaul românesc cu ambiții de recunoaștere critică internațională. Ultimul an […]

Bazin despre „Hoții de biciclete”

La începutul lui aprilie am tradus și am postat aici unul dintre textele esențiale ale lui André Bazin – cel despre Jurnalul unui preot de țară –, a cărui indisponibilitate în limba română mă irita de multă vreme. Nu mă așteptam ca inițiativa mea să inspire altele de același gen, dar asta s-a întâmplat. Sub […]

Planul-secvență ca obscenitate

1917 al lui Sam Mendes este un film cu trei mize principale. O miză este aceea de a fi un film de aventuri pe fundalul Primului Război Mondial, cu doi tineri caporali britanici (George MacKay și Dean-Charles Chapman) trecând prin nenumărate încercări în misiunea de a livra un mesaj cu informații ce pot salva viețile […]

„Arest” și problemele torturii ca spectacol

  Plasat în România anilor ’80, Arest al lui Andrei Cohn este un film cu practic numai două personaje într-o celulă a Miliției. Există trei sau patru secvențe în care vedem și alte spații, după cum există și un număr redus de apariții scurte din partea altor personaje – un doctor, niște gardieni, niște anchetatori […]

Două note despre premiile UCIN pe 2018

1. După Premiul Gopo pentru Cel mai bun film românesc din 2018, Moromeții 2 cîștigă și Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor, precum și premiul Asociației Criticilor și Filmologilor UCIN. Împărtășesc atît afecțiunea generală pentru primul Moromeții cinematografic (cel din 1987), cît și respectul de care se bucură Stere Gulea printre oamenii de film români – […]

5 de pe Cinepub

Colegii de la Cinepub m-au invitat să fac un Top 5 al filmelor românești de ficțiune disponibile pentru vizionare (în regim gratuit și legal) pe platforma lor. Iată alegerile mele: Moartea domnului Lăzărescu (Cristi Puiu, 2005): Prin suspansul pe care-l obține dintr-o estetică pusă sub semnul documentarului observațional și al timpului real, prin umanismul său […]

„Tata, facultatea-i gata”: „Autoportretul unei fete cuminți” (2015) al Anei Lungu

Această cronică de film a fost publicată inițial în Dilema veche nr. 586, 7-13 mai 2015. Ana Lungu e o regizoare născută în 1978. Fostă secretară de platou la Moartea domnului Lăzărescu și protejată a soților Cristi și Anca Puiu, ea a semnat pînă acum (fără finanțări de la CNC) două lungmetraje: Burta balenei (coregizat cu Ana […]

„Polițist, adjectiv”: Cuvintele și lucrurile

Acest text e bazat pe o serie de note pregătite pentru cursul „Filmul românesc contemporan”, susținut de mine la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității București, la invitația prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu.  Apărut în 2009, Polițist, adjectiv al lui Corneliu Porumboiu era la vremea aceea – după cum rămâne și azi – […]

Dominique Nasta, „Contemporary Romanian Cinema: The History of an Unexpected Miracle”

Recenzie publicată în Dilema veche, nr. 524, 27 februarie-5 martie 2014. Apărută la editura universitară britanică Wallflower Press (incorporată din 2011 în Columbia University Press), Contemporary Romanian Cinema: The History of an Unexpected Miracle este o introducere în filmul românesc de ieri (primele aproximativ o sută de pagini) și de azi (restul de încă  o sută și […]

O carte-eveniment: „Incursiuni fenomenologice în noul film românesc” de Christian Ferencz-Flatz (Tact, 2015)

Recenzie publicată în Dilema veche, numerele 594, 2-8 iulie 2015 și 595, 9-15 iulie 2015.  Vrînd să elogieze Aferim!, Cristian Tudor Popescu l-a descris drept la fel de veridic ca o transmisiune live din Valahia anului 1835, cu o cameră aruncată peste timp. Care e problema cu această observaţie? Nu faptul că ignoră scepticismul declarat iar şi iar de […]