Totul a început în Parisul postbelic, unde niște intelectuali au știut să vadă poezie într-un cinema american de gen, pe care l-au rebotezat „film noir”. Mai târziu, un regizor francez, Jean-Pierre Melville, mergând mai departe decât colegii săi Jacques Becker și Jules Dassin, a luat acel cinema cu declasați, demimondene, spărgători și killeri și […]
Arhiva etichetelor: Babardeală cu bucluc
Într-un eseu din 1962, intitulat „White Elephant Art Vs. Termite Art”, marele critic american Manny Farber propunea o distincție, între timp clasicizată, între filme-termită și filme-elefant-alb. Filmele elefantine în sens farberian se recunosc după călcătura grea, după aerul important și după aparența de complexitate generată prin supraîncărcare – atât aglutinare de teme și simboluri la […]
Lucruri care nu pot fi spuse altfel 