„Boss”: Bogdan Mirică noir-izează în legea lui

  Totul a început în Parisul postbelic, unde niște intelectuali au știut să vadă poezie într-un cinema american de gen, pe care l-au rebotezat „film noir”. Mai târziu, un regizor francez, Jean-Pierre Melville, mergând mai departe decât colegii săi Jacques Becker și Jules Dassin, a luat acel cinema cu declasați, demimondene, spărgători și killeri și […]

„Taximetriști” sau noaptea când măștile cad

Dincolo de componenta lui de farsă (mai degrabă călâie), dincolo și de problematica post-MeToo pe care surfa, filmul de acum doi ani al lui Bogdan Theodor Olteanu, Mia își ratează răzbunarea, mi s-a părut în primul rând (și m-a interesat ca atare) un film de autoreprezentare răsfățată din partea unei boeme bucureștene bine îmbrăcate, cu […]

„Neidentificat”, „Miracol” și întorsăturile narative ale lui Bogdan George Apetri

Noul film al lui Bogdan George Apetri, Miracol, se așază în continuarea imediată a filmului său de anul trecut, Neidentificat, iar asta în mai multe feluri. Acțiunea se desfășoară în același oraș (care în niciunul dintre cele două filme nu e numit, dar din imagini e Piatra Neamț) și se învârte parțial în jurul aceleiași […]

Cele mai bune 10 filme românești din perioada 2010-2020

La invitația prietenului Dragoș Vasile am propus și eu, printre alți critici și cinefili, un clasament al celor mai bune 10 filme românești din perioada 2010-2020. Topul meu arată așa:   1. Aferim! (Radu Jude, 2015) 2. Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu (Andrei Ujică, 2010) 3. „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” […]

Filmele românești ale anului 2020

Ce mai înseamnă atunci când spunem că un film e „de anul ăsta”? Acum 10 ani era destul de clar: un film „de anul ăsta” era un film difuzat (cinematografic) în timpul anului. Acum nu mai e clar. În documentarul lor, Ieșirea trenurilor din gară, istoricul Adrian Cioflâncă și regizorul Radu Jude construiesc pe durata […]

„Peștișori multicolori care-ți ciugulesc din palmă”: Despre „Felicia, înainte de toate”

Apărut în 2005, Moartea domnului Lăzărescu al lui Cristi Puiu (după un scenariu de Puiu și Răzvan Rădulescu) a devenit un film-far pentru o întreagă generație de regizori români. „Rețeta românească” pusă la punct prin emularea esteticii sale a dominat timp de vreo zece ani cinemaul românesc cu ambiții de recunoaștere critică internațională. Ultimul an […]

No sympathy for the Devil: „Malmkrog” al lui Cristi Puiu

Scriere de la 1900 a filosofului religios rus Vladimir Soloviov, Trei dialoguri despre război, progres și sfârșitul istoriei universale, cuprinzând și o scurtă povestire despre Antihrist a fost tradusă în limba română la începutul anilor ’90. (O traducere de Radu Părpăuță a apărut în 1992 la editura Institutului European. Tot în 1992 a apărut și […]

„Canonul” lui Peter Wollen în traducerea lui Andrei Bangu

Prietenul meu Andrei Bangu a tradus de plăcere eseul din 1992 al lui Peter Wollen despre canonul cinematografic. E un text pe care de ani buni li-l dau de citit studenților; datorită lui Andrei, acum li-l pot da și în limba română. Îi sunt recunoscător lui Andrei și sunt mândru că mi-a permis să-i găzduiesc […]

Two new books about the New Romanian Cinema

Monica Filimon, Cristi Puiu, University of Illinois Press, 2017; László Strausz, Hesitant Histories on the Romanian Screen, Palgrave Macmillan, 2017.   Monica Filimon’s Cristi Puiu is the first book in English about the film director and writer who did more than anyone else to redefine Romanian cinema in the 2000s. An assistant professor of English […]

The New Romanian Cinema in 10 sequence shots

  This is based on notes for a public talk given at Stanford University’s Center for Russian, East European and Eurasian Studies (CREEES), where I am a Fulbright visiting scholar until the end of January 2018. The talk was given in November 2017 at the generous invitation of CREEES Faculty Director Pavle Levi (Associate Professor […]