„Peștișori multicolori care-ți ciugulesc din palmă”: Despre „Felicia, înainte de toate”

Apărut în 2005, Moartea domnului Lăzărescu al lui Cristi Puiu (după un scenariu de Puiu și Răzvan Rădulescu) a devenit un film-far pentru o întreagă generație de regizori români. „Rețeta românească” pusă la punct prin emularea esteticii sale a dominat timp de vreo zece ani cinemaul românesc cu ambiții de recunoaștere critică internațională. Ultimul an […]

Planul-secvență ca obscenitate

1917 al lui Sam Mendes este un film cu trei mize principale. O miză este aceea de a fi un film de aventuri pe fundalul Primului Război Mondial, cu doi tineri caporali britanici (George MacKay și Dean-Charles Chapman) trecând prin nenumărate încercări în misiunea de a livra un mesaj cu informații ce pot salva viețile […]

„Polițist, adjectiv”: Cuvintele și lucrurile

Acest text e bazat pe o serie de note pregătite pentru cursul „Filmul românesc contemporan”, susținut de mine la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității București, la invitația prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu.  Apărut în 2009, Polițist, adjectiv al lui Corneliu Porumboiu era la vremea aceea – după cum rămâne și azi – […]

Filmul românesc: mod de folosire anticapitalist

Cartea lui Bogdan Popa Sexul și capitalul (Tracus Arte, 2017) se subintitulează O teorie a filmului românesc, însă nu propune o teorie propriu-zisă a filmului românesc. (Printre autorii pe care-i citează sau la care face trimitere Bogdan Popa în cele peste 300 de pagini ale cărții nu se numără, cu excepția lui Gilles Deleuze, aproape […]