În partea a doua a dialogului nostru despre André Bazin (prilejuit de recenta publicare, de către Editura Polirom și UNATC Press, a unei traduceri integrale după Ce este cinematograful?), Ionuț Mareș și cu mine trecem prin multe subiecte. Vorbim, de pildă, despre lecția baziniană a privirii ce revelează filmul documentar care se ascunde de obicei într-un film de ficțiune; despre cum l-a rescris Gilles Deleuze pe Bazin; despre cum se manifestă convingerile politice și religioase ale lui Bazin în scrierile sale; despre idealul bazinian de ecranizare după o operă literară; despre drumurile deschise de Bazin pe teritoriul analizei stilistice a filmelor; și, în fine, despre stilul în care scria el însuși.
Lucruri care nu pot fi spuse altfel 